Pe verdea margine de sant Crestea macesul singuratic, Dar vantul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la dant. Intai patrunse printre foi, Si le sopti cu voce lina, De dorul lui le spuse apoi, Si suspina-cum se suspina...
Si suspina-cum se suspina...
Albeata lor de trandafiri. Zambind prin roua primaverei, La mangaierile-adierei A tresarit cu dulci simtiri. Pareau naluci de carnaval Cum se miscau catifelate, Gatite toate-n rochi de bal, De vantul serii sarutate.
De vantul serii sarutate.
Scaldate-n razele de sus, Muiate in argintul lunei, S-au dat in bratele minciunei. Si rand pe rand in vant s-au dus. Iar vantul dulce le soptea, Luandu-le pe fiecare, S-un valt nebun se invartea, Un valt-din ce in ce mai tare,
Cred ca nu am timp sa finalizez azi.....sunt la birou Eu una chiar nu pot sa inteleg multe lucruri din lumea asta mare…lucruri care probabil nu pot fi explicate intr-un post pe un blog sau intr-un mesaj pe telefon. Insa, sunt cateva lucruri pe care nu pot sa le inteleg pentru ca sutn exagerate, sau sunt fara rost…sau uneori dau dovada de prostie sau nesimtire. Sunt cam suparata ...voi reveni....